Poza

Poza

miercuri, 16 decembrie 2015

Cainii de stana

  Dat fiind ca se dezbate foarte pasional noua lege despre limitarea numarului de caini ciobanesti si faptul ca la noi totul e transformat in balci balcanic si diversiune a unora contra altora, imi vine si mie, ca ciclist de munte, sa imi spun trairile pe bicicleta. Care trairi? Pai acelea pe care le aveam cand ma hotaram sa fac o tura in Hoia sau Faget si aveam tot timpul un ghem in stomac de teama jigodiilor ciobanesti care nu odata ma faceau sa dau cale intoarsa sau sa imi tranforme antrenamentele intr-o sursa de stres, urechile si privirea cautand mai mult sa discearna daca apar caini decat sa ma relaxez sau sa ma ocup numai de antrenament. Pot sa spun ca uneori preferam sa fac ture de sosea, stiind ca riscul de a da de caini e mult mai mic si cum locuiam in Gheorghieni iar centura Apahida-Valcele era aproape gata, dar nedata in folosinta era bucuria mea. Asta a fost pana la inceputul lui martie 2011 cand am luat drumul Tarii Cantoanelor.

 La scurt timp, dupa ce mi-am luat o bicicleta mtb ieftina am inceput sa cutreier padurile cu harta in mana. Doar atunci mi-am dat seama ce frica ascunsa aveam de caini, orice apropiere de o casuta, de un mic depozit de lemne sau de ferme imi dadeau fiori. La inceput a fost mirarea! Mai sa fie, nu a sarit nici un caine la mine. De fapt nici nu am vazut. In fine, omul se obisnuieste usor cu ce e mai bine, asa si eu. Pot sa spun ca e foarte reconfortant sa iti fac doar planul de traseu de acasa si sa nu te preocupe nimic altceva in afara de forma ta fizica si tehnica de antrenament.

De ce nu mai au elvetienii caini ciobanesti? Primul raspuns care vine e ca nu mai au ursi si doar cativa lupi. Dar eu cred, in primul rand, ca nu-si permit sa isi pericliteze imensa industrie a turismului. Unde am vazut oi acestea erau imprejmuite cu gard de sarma electric. Oricum erau in numar redus, maxim 30-40 de ovine, pentru ca, orice s-ar spune, numarul imens al acestora distruge pasunile. Ei au vaci si pe asta se bazeaza productia lor de lactate. Ei au 300 de feluri de branza. Noi ne laudam cu branza dar avem doar 3 feluri. Eu n-as avea curaj sa iau cas de la oricine la munte. Stiu sigur ca se pune faina. Imi place branza romaneasca totusi, dar hai sa o lasam balta cu traditia noastra bogata.
A, sa nu uit, in Elvetia orice caine are certificat si e dresat. Daca musca, se face o expertiza sa se vada daca e intr-adevar agresiv si in cele mai multe cazuri este eutanasiat.

Ture placute si fara muscate sa aveti!